Sayfa: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Dulce cupa mea de piele
:
 şiirler 2005-09-28 (16279 başarlı)
Dulciferarea legii
:
şiirler 2009-08-01 (10694 başarlı)
Duminică veche
:
şiirler 2009-04-05 (8965 başarlı)
După înălțarea zidurilor
: Volumul: Sensul iubirii 1960
şiirler 2009-12-21 (11988 başarlı)
După întoarcere
:
şiirler 2009-08-04 (11015 başarlı)
După ploi
: Manuscriptum 2003
şiirler 2005-11-01 (20662 başarlı)
Durerea ca formă a erorii
:
Kişisel 2003-06-20 (13175 başarlı)
Ea
:
şiirler 2006-02-26 (10068 başarlı)
Ea
:
şiirler 2006-10-14 (14908 başarlı)
Ea
: Epica magna
şiirler 2016-09-22 (8130 başarlı)
echilibru
:
şiirler 2006-08-17 (10601 başarlı)
Ecou
:
şiirler 2004-11-02 (10072 başarlı)
Edict
: din Argotice
şiirler 2005-02-27 (9762 başarlı)
Elegia întâia
: Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam
şiirler 2002-09-18 (22251 başarlı)
Eleventh Elegy
:
 şiirler 2005-10-17 (11683 başarlı)
Elogiu
:
şiirler 2009-01-31 (10497 başarlı)
Emblemă
:
şiirler 2003-03-19 (9932 başarlı)
Emoție de toamnă
:
şiirler 2002-06-25 (12398 başarlı)
Enghidu
:
şiirler 2004-07-29 (28816 başarlı)
Epica magna
: *amintiri de când eram piatră
şiirler 2005-04-21 (13226 başarlı)
Epilog la lumea veche
:
şiirler 2004-06-03 (17589 başarlı)
Era cu neputință să le fie foame
:
şiirler 2009-07-28 (10151 başarlı)
Eroarea
:
şiirler 2009-05-10 (7943 başarlı)
Estompare
:
şiirler 2003-03-14 (9605 başarlı)
Eu cred că da
: lui Al. Ivasiuc
şiirler 2009-04-10 (9480 başarlı)
Eu, adică el
:
şiirler 2009-08-18 (13071 başarlı)
Euridice
:
şiirler 2006-02-25 (13332 başarlı)
Evangheliile toamnei
:
şiirler 2003-02-28 (13806 başarlı)
Evocare
:
şiirler 2002-06-25 (44549 başarlı)
Existență, tu
:
şiirler 2009-08-18 (11037 başarlı)
Făptura
:
şiirler 2005-06-16 (11747 başarlı)
Fără de botez
:
şiirler 2009-08-04 (10249 başarlı)
Fără inimă
:
şiirler 2003-03-07 (17101 başarlı)
Fel
:
şiirler 2009-07-24 (7681 başarlı)
Fel de lumină
:
şiirler 2009-08-04 (10663 başarlı)
Fel de sfârșit
:
şiirler 2002-06-25 (9904 başarlı)
Feluri
:
şiirler 2009-06-27 (7630 başarlı)
Finish
:
şiirler 2003-03-02 (10628 başarlı)
Fior de înger negru
:
şiirler 2009-08-01 (9040 başarlı)
Fiziologia poeziei
:
Düzyazı 2005-09-20 (14918 başarlı)
Flacăra sună
:
şiirler 2009-07-24 (10285 başarlı)
Frica
:
şiirler 2009-04-19 (13305 başarlı)
Frig
:
şiirler 2003-03-11 (9514 başarlı)
Frumos ești calule!
:
şiirler 2009-07-24 (10456 başarlı)
Frunza și laptele nins
:
şiirler 2009-08-04 (10338 başarlı)
Frunză verde de albastru
:
şiirler 2003-03-15 (48950 başarlı)
Frunzișuri
:
şiirler 2002-11-30 (9104 başarlı)
Furnicism
:
şiirler 2009-08-04 (8006 başarlı)
Galben copil, oprit în poză
:
şiirler 2003-03-14 (9185 başarlı)
Gând
:
Kişisel 2003-10-29 (16118 başarlı)
Sayfa: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Okunması Tavsiye Edilenler
